Rezumat
Boala psoriazică, incluzând psoriazisul şi artrita psoriazică, este sustinută de mecanisme inflamatorii şi autoimune. Agenţii biologici care vizează IL-17 şi IL-23 reprezintă elemente centrale ale strategiilor terapeutice actuale, însă impactul lor în imunomodularea sistemică necesită o abordare suplimentară.
Metode: A fost realizat un studiu prospectiv pe 13 pacienţi biologic-naivi cu psoriazis moderat–sever. Inflamaţia sistemică a fost cuantificată prin intermediul proteinei C reactive (CRP), vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) şi raportului neutrofile/limfocite (NLR) iar activitatea autoimună a fost evaluată prin determinarea anticorpilor antinucleari (ANA). Parametrii au fost evaluaţi la momentul iniţial şi după şase luni de tratament cu inhibitori ai axei IL-17/IL-23.
Rezultate: La momentul iniţial, 15,4% dintre pacienţii bionaivi prezentau titruri crescute de ANA, iar majoritatea înregistrau valori elevate ale markerilor inflamatori sistemici. La şase luni de la iniţierea tratamentului, nu au mai fost detectate valori pozitive ale ANA, iar valorile CRP, VSH şi NLR au scăzut semnificativ.
Concluzii: Blocarea axei IL-17/IL-23 în psoriazisul moderat-sever pare să reducă inflamaţia sistemică şi să moduleze activitatea autoimună. NLR se conturează drept un biomarker accesibil şi informativ al încărcării inflama-torii sistemice a bolii psoriazice.
Abrevieri: PsO-psoriazis, PsA-artrită psoriazică.

