Rezumat

Melanomul este unul dintre cele mai agresive neoplasme ale pielii, diagnosticul precoce fiind esenţial pentru prognosticul pacientului. În practica curentă, evaluarea clinică, dermatoscopică şi histopatologică consti-tuie metodele standard în diagnosticul leziunilor melano-citare, însă tehnicile moleculare moderne, precum hibridizarea fluorescentă in situ (FISH), pot aduce infor-maţii suplimentare în cazurile cu aspect ambiguu.

Cercetarea a inclus patru direcţii principale: studiul similarităţilor clinice şi dermatoscopice dintre nevii atipici şi melanom, analiza rolului micromediului tumoral în melanom, evaluarea utilităţii tehnicii FISH în diagnosticul melanomului, precum şi o sinteză a factorilor implicaţi în nevogeneză şi melanomageneză. Corelarea datelor clinice, histopatologice şi moleculare a evidenţiat atât suprapuneri fenotipice între leziunile benigne şi cele maligne, cât şi particularităţi moleculare utile în situaţiile neconcludente.

Tehnicile de hibridizare in situ pot completa examenul histopatologic în leziunile cu arhitectură ambiguă, evi-denţiind modificări genetice relevante. Analiza micro-mediului tumoral confirmă rolul acestuia în progresia melanocitară, iar sinteza datelor actuale contribuie la o mai bună înţelegere a mecanismelor implicate în apariţia melanomului.

Acest articol sintetizează principalele rezultate ale cercetării realizate în cadrul tezei de doctorat intitulată „Aspecte fenotipice şi moleculare în nevii atipici şi melanom”, ce a avut ca obiectiv analiza integrată a leziu-nilor melanocitare prin evaluare clinică, dermatoscopică, histopatologică şi moleculară. În ansamblu, studiul subli-niază importanţa unei abordări multidimensionale în diagnosticul şi managementul leziunilor melanocitare şi evidenţiază valoarea tehnicilor moderne moleculare în clarificarea cazurilor dificile.