Studii clinice si experimentale
Rolul raportului zinc/creatininã în aprecierea dereglãrilor metabolice din hiperplazia benignã de prostatã și prostatitã cronicã
Obiectiv.
Numeroase studii au documentat rolul zincului în fiziopatologia prostatei, însã rezultatele au fost controversate. Autorii au analizat statusul zincului (ser, urinã) la pacienți cu afecțiuni ale prostatelor și au încercat sã identifice o posibilã relație între raportul zinc creatininã și dezechilibrele metabolice din hiperplazia benignã de prostatã (HBP) și prostatita cronicã nonbacterianã.
Material și metodã.
Studiul a avut la bazã analiza observationalã a 22 bãrbați cu BPH la prim diagnostic, netratați, 35 bãrbați cu prostatitã cronicã nonbacterianã și 30 voluntari sãnãtoși. La acești pacienți s-a determinat zincul prin metoda spectrofotometricã (5-Brom-PAPSmonoreactiv).
Rezultate.
Valoarea medie a zincului seric a fost 73,3±18,1ug/dl la lotul cu BPH, 82,5±10,9 ug/dl la prostatite cronice și 91,4±11.6ug/dl la control. În urinã s-au identificat: 665±204ug zinc/24 ore la lotul cu HBP, 495±135ug zinc/24 ore la lotul cu prostatitã cronicã și 440±95 ug zinc/24 ore la lotul control.
Concluzii.
Patologia prostaticã studiatã (BPH, prostatitã cronicã nonbacterianã) se asociazã cu o reducere semnificativã a zincului seric și o creștere a excreției urinare de zinc. Existența unei relații negative între și zinc seric și PSA, respectiv raportul zinc/creatininã și fosfatazã prostaticã la pacienții cu BPH sugereazã o posibilã legaturã între dezechilibrul zincului și severitatea bolii.
